Laura Pteancu

Ego

din cutuma focului
m-am născut
peniţa între POT
şi NU POT o ascut
aştern pe pântec
un vers urmat
pentru puiul de muză
obsedat.


Despre răsculare

pumnii aceştia
aşchii de ger
o celulă prelungă
un spor de noapte
jgheab adulmecat de vaci negre
coarnele răsucite de sete
debarc mâinile
dintre rame
această maşină de război
câtă moarte
o clipă sub talpă
piesele vechi nutresc rugini
de pace
solstiţiul cuiului scos
din carne
pipăi aerul uscat
grădinile de praf adus
de epoci
cu lacune de rod şi vânt
mulajul de tribun egocentric
rolul meu ieşit din program
înălţimea cerului
din piatră.




Flagrant

călătoria
într-o livadă cu fructe trecute
de paza dionisului
stele putrede de vinul scund
între cracii pomilor
sfârcurile încinse ale cerului
mosorul somnului
desfăşoară călcâiul dezertorilor
o goană de împerechere
a ghepardului
răsucire
a inimii pline de junglă
sâmburii sparţi
mulaţi după erecţia iluziei
coaja mărului deschisă
cu unghia piciorului furtunos
trecerea mea
în scoarţa ta

cuţitul dumnezeului
surprins în culisele beregatei.


Afacere

Voi deschide un birt
pentru minerul din fiecare
o gaură neagră
victima la depăşirea
pragului prohibit din pahare
inhalaţi în puţurile măştilor
duble
vom privi găurile de cheie
în frunte
cârtiţele în privirea orbului
liliecii în fumul epigonului
ţipând către noapte
visul de lapte viu
din uger adormit

vom deraia un guvern
o profanare
mai puţin decât
unul
umbre renegate
vagonetul gol

în amiaza de bere
totul la fel.


Neprinsă

săbiile boante în întunericul pereche
golului
armele albe năucesc umbrele din preajma
cărnii
căngile de gheaţă
în asfalt
ochesc ricoşata ţintă cu capul
plecat în apa simplă a apusului
mă văd incoruptibila construcţie de sânge
şi vânt
traheele acestui oraş cu oameni
din metal lichid
bântuite de guri de peşteră la tarabe

e totul chiar ilar
la colţ în placenta cofetăriei părăsite
dricul
strângerilor de frunte colectează blesteme
de gumă.






Secsi

Sărutul
floare de lotus
pe fesa lunii înecate-n mine
miedul
fagurilor opăriţi pe buze
deriva
beduinului pe trupul meu
laserul privirilor fugare
neadormirea
capului de mac
la infraroşiile ochiului de hienă
menajeria
venelor şerpeşti
nedomesticite de nici o acoladă

un cadrilater afrodisiac
tatuat
în metalul trupurilor ude
după un interval
de sudură

o cană cu apă
peste universul de testosteron
din mine.


Ropot pe un cer sofist

pielea ta
râvnit papirus tropical
al furnicilor de cerneală
hibernând muşuroiul degetelor
regizez
pumnul închis deschis sălbatic
sub cenzura curbă a soarelui
rictusul ciorilor
abisuri punctate în cârtiţe
înrudite apocalipsei imperfecte
autodiviziunea
seflului de eschimoş în subsioara
nopţilor polare
remiza
bărbaţilor femeilor
menajerie de trupuri goale
ilglou-ul
iubitului orb
actul final al ghioceilor
peniţe pe zăpadă.


Perspectivă (de jos)

şarpele în urma genunchilor tăi zvârcolindu-se
un dinte
scuipat din rulmentul soarelui răscumpărat
bezelele
sânilor indicând testosteronul câştigător
o bere nouă
pregătind drumul tău spre Mecca
oraş mugitor
ţară de cuburi reîntregită cu un pion

susul tău
prag înalt
pe care luceferii fac băi
de soare
în nămol.
Preaplin

penurie de rimă
eu
stră-pântecul Măriei Sale
ecoul

toba ciulendrelor de apoi
gura compactă a soarelui
fântâna de lilieci a umbrei
tantra cuplului neiertător
în orgia privirii lor
cenuşăreasa cu tălpi deştepte
bântuită
incantată la lună
scoasă la vitraliul lacrimei
podidind mustaţa focilor
amăgită la scaldă
în ochiul demonului învins
de rima impară a gerului
cu braţe de bărbat.


Egoismul de a rămâne

dintre fălcile îngheţului
un copil
cap de ghiocel înţărcat
zbaterile zilelor de pescuit
la copcă
imortalizate sub un triunghi
pervers de soare
flacăra pe drumul de regres
al fluturelui
aruncat în ea
umbrele pălmuite de obstacole
ziduri în pielea goală
resuscitate de suflul misit
al anotimpurilor umanoide
sub copacii fructiferi cu moartea
cei rămaşi prospectăm cu jind

ispite gurmande
dăruiesc
impulsul gratuit al spintecării.