Au prins livezile şofran,
Ori poate-au fost muiate-n miere
De vreme, marele tiran,
Ce trecerii dreptul îl cere.
Natura, marele ecran,
Se ilustrează-a mângâiere,
Au prins livezile şofran,
Ori poate-au fost muiate-n miere.
...Vântose-n salturi de tigran,
Se tânguie de-atâta fiere,
Ce curge timpul riveran
Nălucă ce ne sapă-n vrere.
Au prins livezile şofran!
Crochiuri
Prea temător
de a nu-ţi frânge fragilitatea de rouă
las numai palei de vânt plăcerea
de a-ţi cuprinde fiinţa-trupului
ce-întreaga dorinţă de-a te avea numai eu!
Ochii tăi
însăşi pădurea virgină
în care mi-am pierdut paşii
şi drumul de-ntoarcere...
Te furişezi prin viaţă
întocmai cum lumina
se rostuieşte clipă.
Venind de departe
din incomensurabil
ştiind s-ascunzi oboseala-ţi
orizont de privire.
... Vii strecurată filtrând
apa trecerii
de semn.
Şi uite-aşa
m-ai găsit (ce-ntâmplare?!)
rămânându-mi statornică
scrijelindu-mi sufletul
cu câte-un rid
pe an
din dragoste!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu