S-a născut în Malé Svatoňovice, pe atunci Austro-Ungaria, acum în Republica Cehă. A scris schiţe, roman, piese de teatru, eseuri. A studiat la Brno, Paris, Berlin, Praga. În 1915 obţine la Praga doctoratul în filozofie cu o teză despre pragmatism, apoi devine gazetar şi se remarcă prin reportaje ilustrate de el însuşi, cu desene foarte spirituale. Între 1921 şi 1923 a fost şi regizor la teatrul municipal din Praga-Vinohrady. Primele volume de povestiri lea semnat împreună cu fratele său Josef Čapek, scriitor, pictor şi filozof.
Se pare că acest Josef a fost totuşi inventatorul termenului "robot" deşi lumea îi atribuie în mod eronat lui Karel această invenţie. Karel Čapek a fost interesat şi de genurile literare "periferice", de paraliteratură, faţă de care marii creatori aveau adesea prejudecăţi: a practicat genuri periferice cum ar fi literatura de anticipaţie, cântecele de bâlci, romanele "pentru cameriste", romanul poliţist şi scenariile de film. Autorul său preferat, de a cărui influenţă se pare că nu a rămas străin, a fost Gilbert K. Chesterton, iar prietenul sau privilegiat a fost Tomáš G. Masaryk, primul preşedinte al Cehiei, cu care a realizat şi o provocatoare carte de convorbiri(1928 – 1935). În povestirile din Cartea apocrifelor, scrise între 1920 şi 1937, dar extrem de actuale, Capek este "mai el însuşi" decât oriunde, combinând satira cu subtextul umanist, pastişa cu originalitatea, râsul şi verva cu disperarea.
Cartea apocrifelor -fragmente-
O epocă de decădere
În faţa peşterii domnea liniştea. Bărbaţii plecaseră încă de dimineaţă, agitându-şi suliţele, în direcţia Blansko sau poate Rajec, pe unde dăduseră de urmele unei turme de reni. Între timp femeile se împrăştiaseră prin pădure să culeagă fructe.
La răstimpuri venea dintr-acolo zvon de glasuri gâlcevitoare şi turuială fără sfârşit. Copiii se scăldau pesemne jos la pârâu - de altfel cine-ar sta să le poarte de grijă ţâncilor ăştia, nişte hoinari şi nişte sălbatici. Iar bătrânul om preistoric, Janeček, moţăia în liniştea aceasta desăvârşită, toropit de căldura plăcută a soarelui de octombrie. Ca să spunem adevărul, sforăia, scoţând pe nas nişte zgomote şuierătoare, dar se prefăcea că nu doarme, ci stă de pază la intrarea în peştera tribului, aşa cum se cuvine unui bătrân şef de trib.
Bătrâna Janečkova întinsese pe jos o piele de urs proaspăt jupuită şi se apucase s-o cureţe cu o bucată ascuţită de cremene. "Treaba asta se cere făcută cu migală, bucăţică cu bucăţică, şi nu cum o face noră-mea", îşi zicea bătrâna. "Ea dă de două ori, de mântuială, cu răzuitoarea şi fuge afară să-şi giugiulească copiii. Pielea asta", se gândeşte bătrâna Janečkova, "n-o să fie bună de nimica, o să plesnească sau o să se încingă, da' eu nu mă amestec, treaba ei, dacă nu-i spune nimic fecioru-meu. Adevărul e că noră-mea nu ştie ce-i economia. Ia te uită, blana-i ciupită, şi chiar aici, în mijlocul spinării! Oameni buni, se vaită bătrâna doamnă, ce nepriceput o fi înjunghiat ursul în spate? În felul ăsta strici toată pielea. Bărbatu-meu n-ar fi făcut asta", îşi spuse cu amărăciune bătrâna, "el totdeauna ţintea gâtul". - Hhm, ah! gemu întinzându-se şi frecându-se la ochi bătrânul Janeček. Încă nu s-au întors? - Ţi-ai găsit! bombăni bătrâna. Mai ai de aşteptat. - Uf! oftă unchiaşul clipind somnoros din ochi. Cred şi eu! Cu ăştia! Hm! Sigur! Da femeile unde-s? - Da' ce, le păzesc eu? mormăi înciudată femeia. Parcă nu le ştii! Umblă creanga cine ştie pe unde! - Aaah, căscă moş Janeček. Umblă creanga, în loc să... în loc să facă, să zicem, una sau alta. Păi de! Asta-i situaţia! Se făcu tăcere. Bătrâna Janečkova răzuia repede, cu râvnă, înciudată, pielea proaspătă de urs. - Ţi-am spus eu, făcu Janeček, scărpinându-şi îngândurat spinarea. Ai să vezi că iar n-or să aducă nimic. Se-nţelege: cu săgeţile astea de os ale lor, bune de aruncat... Şi doar mereu îi spun băiatului: ascultă, nu există os destul de tare şi de rezistent, ca să faci din el săgeţi! Asta o ştii şi tu, ca femeie, că nici osul, nici cornul nu are asta - cum îi zice? Capacitate de perforare, înţelegi? Nimereşti în os, os pe os nu-l străpunge, nu-i aşa? E lesne de priceput. Pe când o armă de piatră, ehe! E drept că te căzneşti mai mult până o ciopleşti, dar îţi iese un ascuţiş pe cinste. Da fiu-meu parcă vrea să asculte? - Păi da, azi nu mai vrea nimeni să asculte de vreo poruncă, rosti cu amărăciune în glas doamna Janečkova. - Dar eu doar nu poruncesc nimănui, se supără unchiaşul. Dar nici sfaturi nu vor să primească! Ieri am găsit la poalele stâncii de colo o bucată netedă şi dreaptă de cremene, de-ţi era mai mare dragul s-o priveşti. Doar s-o mai ciopleşti puţin pe margini, s-o faci mai tăioasă, şi ar fi ieşit o mândreţe de armă. O aduc eu acasă şi i-o arăt lui fecioru-meu. Zic: Priveşte, asta da piatră, nu-i aşa? Este, el de colo, şi ce-i cu asta, tăticule? Ei, zic, din asta s-ar putea ciopli o săgeată. Fugi de-aici, tăiculiţă, el de colo, cine mai stă azi să migălească la cioplitul unei pietre? Zac în peşteră grămezi întregi de vechituri din astea care nu-s bune de nimic. Nici la lance n-o poţi fixa, oricât ai lega-o de bine, şi-atunci la ce-i bună? Sunt leneşi, asta-i, strigă supărat bătrânul. Azi n-ai să mai găseşti unul care să-ţi fasoneze ca lumea o bucată de cremene! Sunt comozi! Bineînţeles că un vârf de os îl faci cât ai zice peşte, dar tot aşa de repede se şi rupe. Da' el de colo, fiu-meu, cică nu-i nimic, faci altul, şi gata. Da, dar în felul ăsta unde ajungem? Una, două, o săgeată nouă! Spune şi tu, cine a mai văzut una ca asta? Când te gândeşti că un vârf tare de cremene putea să ţină ani întregi! Dar ai să vezi c-or să vină la vorba mea: odată şi-odată se vor întoarce - şi încă bucuroşi - la armele astea ale noastre, solide, de piatră! De aia şi strâng tot ce găsesc: săgeţi vechi şi ciocane şi cuţite de cremene... Auzi, cică-s vechituri!
Bătrânul domn simţea că se înăbuşă de indignare şi amărăciune. - Păi uite, începu doamna Janečkova, cu gândul să schimbe vorba, aşa-i şi cu pieile astea. Mămico, zice noră-mea, la ce bun să migăleşti atâta cu răzuitul, păcat de muncă. Încearcă o dată să tăbăceşti pielea cu cenuşă, nici nu miroase... Ai să mă înveţi tu pe mine, se zburli bătrâna, adresându-se nurorii absente, ştiu eu ce ştiu! Doar de când lumea, pieile s-au răzuit, şi încă ce piei! Sigur, dacă ţi-e silă de muncă... Nu ştiu ce să mai găsească să scape de treabă! De aia născocesc mereu altceva. Să tăbăceşti pielea cu cenuşă! Cine-a mai auzit aşa ceva! - Aşa e, căscă Janeček. Ce-am făcut noi nu li se mai pare bun. Cică armele de piatră sunt incomode la mână. Asta cam aşa-i, dar noi nu ne-am prea uitat la comoditate. Pe când azi, uşurel, să nu vă vătămaţi mânuşiţele! Zi şi tu, unde o să ajungem? Sau ia-i pe copiii de azi. Lasă-i, tăticule, lasă-i, zice noră-mea, să se joace şi ei. Să se joace, da, dar ce-o să fie de capul lor mai târziu? - Măcar de n-ar face atâta larmă, se văită bătrâna doamnă. Sunt prost crescuţi, ăsta-i adevărul! - Asta-i educaţia de azi, rosti sentenţios bătrânul Janeček. Dacă-i spun şi eu ceva lui fiu-meu, el, gata: Tată, dumneata nu poţi înţelege, azi sunt alte vremuri, altă epocă. Nici armele astea de os, zice, nu înseamnă încă ultimul cuvânt în acest domeniu, cândva, cică, oamenii au să descopere alt material. Ei, vezi, asta le pune capac la toate: ca şi când ar fi văzut cineva un material mai dur ca piatra, lemnul sau osul! Spune şi tu, chit că eşti femeie şi nu te pricepi, dacă asta nu întrece toate limitele!
Doamna Janečkova lăsă să-i cadă, cu un gest de neputinţă, mâinile în poală. - Ascultă, rosti ea, de unde le vin toate ideile astea năstruşnice? - Păi, cică aşa-i moda, molfăi cuvintele cu gura lui ştirbă bătrânul. Uite, vezi tu, colo în direcţia aceea, cale de patru zile de aici, s-a aciuit un trib nou, o adunătură străină, care, cică, face toate lucrurile astea. Aşa că vezi, toate prostiile de la ăia le-au luat ai noştri. Armele de os şi toate. Ba... ba chiar au ajuns să şi cumpere de la ei, grăi mânios unchiaşul. Le dau în schimb pieile noastre bune! Ca şi când de la străini ar fi venit vreodată ceva bun! Fereşte-te să faci tovărăşie cu nişte neisprăviţi, străini de neamul tău! Şi apoi aşa ne învaţă şi experienţa strămoşilor noştri: pe străini ia-i prin surprindere, fără multă vorbă, şi rade-i de pe faţa pământului. Aşa a fost de când lumea: fără mofturi, omoară-i şi gata. Dar bine, tată, face fiu-meu de colo, azi sunt alte timpuri, acum se practică schimbul de mărfuri... Auzi, schimb de mărfuri! Dacă ucid pe cineva şi-i iau tot ce are, capăt şi marfa lui şi nu-i dau nimic pe ea - atunci la ce bun schimbul? Bine, tată, îmi răspunde fecioru-meu, şi atunci plăteşti, dar cu vieţi omeneşti, şi-i păcat de ele. Aici e buba: cică-i păcat de vieţile omeneşti! Ce concepţii are şi generaţia de azi! bombăni scârbit bătrânul domn. Sunt nişte laşi, asta-i! Auzi, cică-i păcat de oameni! Şi cum or să se hrănească atâţia oameni dacă nu se mai omoară între ei, spune? Că încă de pe acum numărul renilor a început să scadă al dracului! Auzi-i, le e milă de oameni, dar respect pentru tradiţie n-au, de strămoşi şi de părinţi nu mai ţin seamă... Asta-i descompunere morală! izbucni moş Janeček. Mă uit într-o zi şi văd un mucos mâzgălind cu ocru pe peretele peşterii conturul unui bizon. I-am tras o palmă, dar fiu-meu mi-a zis: Lasă-l tată, uite, bizonul parcă-i viu! Ei nu, că asta le pune capac la toate! S-au mai făcut vreodată astfel de prostii fără folos? Dacă n-ai ce face, băiatule, pune mâna şi ciopleşte o bucată de cremene, nu desena bizoni pe pereţi! Ce nevoie avem de prostiile astea?
Doamna Janečkova strânse cu severitate buzele: "Dacă ar fi doar bizoni", rosti scurt, după o clipă. - Dar ce mai e? întrebă unchiaşul. - Nimic, încercă să scape doamna Janečkova, mi-e ruşine să-ţi spun. Ei, ca să ştii, se hotărî ea deodată, azi-dimineaţă am găsit... în peşteră... o bucată de colţ de mamut. Era cioplită în chip de femeie goală. Cu sâni şi toate celelalte, înţelegi? - Fugi de-aici! încremeni bătrânul. Cine a cioplit-o? Doamna Janečkova ridică indignată din umeri: - Cine poate să ştie? Pesemne că vreun tânăr. Am aruncat-o în foc, dar... Uite, aşa avea un piept! Ptiu! - Aşa nu se mai poate, rosti moş Janeček. - Asta-i curată depravare! Vezi, toate vin de acolo că cioplesc tot ce le trece prin minte în os! Nouă nu ne-ar fi trecut niciodată prin cap o astfel de neruşinare, pentru că din cremene nici n-ar fi fost posibil să ciopleşti aşa ceva. Uite unde ajung! Astea-s invenţiile lor! Mereu or să inventeze altceva, mereu au să adopte ceva nou, până când au să distrugă tot. Ascultă vorba mea, strigă omul preistoric Janeček străfulgerat parcă de o iluminare de proroc, mult timp n-are să mai dureze asta!
(1931)
Ca în vremurile trecute
La Eupator, cetăţean al Tebei şi împletitor de coşuri, care sta la el în curte şi împletea, veni în fugă vecinul său Filagoros şi-i strigă de departe: - Eupatore, lasă-ţi coşurile şi ascultă! Se petrec lucruri groaznice! - Arde undeva? întrebă Eupator lăsând lucrul şi dând să se ridice în picioare. - E mai rău ca focul, zise Filagoros. Ştii ce s-a întâmplat? Vor să-l acuze pe conducătorul nostru Nikomachos. Unii spun că s-a făcut vinovat de nişte uneltiri cu thesalienii, alţii îi impută unele relaţii cu Partidul Nemulţumiţilor. Vino repede, ne întâlnim cu toţii în piaţă! - Ce să fac acolo? întrebă indecis Eupator. - E foarte important, zise Filagoros. S-au adunat o mulţime de oratori; unii susţin că e nevinovat, iar alţii că e vinovat. Vino să-i asculţi! - Stai puţin, rosti Eupator, să termin coşul ăsta. Dar ia spune-mi, care-i de fapt vina lui Nikomachos? - Păi, tocmai asta nu se ştie, răspunse vecinul. Se vorbeşte ba una, ba alta, dar oficialităţile tac, cică instrucţia nu e încă terminată. În schimb, în piaţă e o îmbulzeală! Zău că face s-o vezi! Unii strigă că Nikomachos e nevinovat. - Ia stai puţin; cum pot striga că e nevinovat, din moment ce nu ştiu precis care e vina? - N-are importanţă. Fiecare a auzit câte ceva şi vorbeşte doar despre ce a auzit. Are oricine dreptul să vorbească despre ceea ce a auzit, nu? Eu unul cred că Nikomachos a vrut să ne trădeze thesalienilor. Unul din cei adunaţi acolo aşa zicea şi mai adăuga că un cunoscut al lui a văzut nu ştiu ce scrisoare. Altul însă zicea că totul n-ar fi decât o înscenare împotriva lui Nikomachos şi că ştie el nişte chestii - zicea că-i amestecată aici şi conducerea statului. Auzi, Eupatore? Acum problema e... - Stai puţin, îl întrerupse împletitorul de coşuri. Problema e: sunt sau nu bune legile pe care ni le-a dat? Despre asta a vorbit cineva în piaţă? - Nu, dar nu e vorba de legi, ci de Nikomachos. - Dar că cei însărcinaţi cu anchetarea lui Nikomachos sunt răi şi nedrepţi a spus cineva în piaţă? - Nu, despre asta nu s-a vorbit. - Atunci despre ce s-a vorbit? - Păi, ţi-am spus doar: atât, dacă Nikomachos e vinovat sau nu. - Ascultă, Filagoros, dacă nevastă-ta se ceartă cu măcelarul, că i-a dat lipsă la cântar, tu ce faci? - Ţin partea femeii mele. - Ba nu; te uiţi întâi să vezi dacă e bun cântarul măcelarului. - Asta o ştiam şi singur. - Ei, vezi? Pe urmă te uiţi să vezi greutăţile. - Şi pe asta o ştiam şi singur, Eupator! - Îmi pare bine. Iar dacă şi cântarul şi greutăţile sunt în regulă, te uiţi cât cântăreşte bucata aceea de carne şi vezi imediat dacă are dreptate măcelarul sau femeia ta. Ciudat lucru, Filagoros, oamenii dau dovadă de mai multă minte atunci când e vorba de bucata lor de carne, decât atunci când se discută probleme de importanţă publică. Este Nikomachos vinovat ori nu este? Asta se vede la cântar, dacă, bineînţeles, cântarul e bun. Iar ca să cântăreşti corect n-ai voie să sufli în talerele cântarului, să se aplece într-o parte sau alta. De ce afirmaţi că cei însărcinaţi cu anchetarea afacerii Nikomachos sunt necinstiţi? - N-a spus nimeni asta, Eupator. - Am crezut că n-aveţi încredere în ei. Şi dacă n-aveţi temei să vă îndoiţi de dânşii, de ce dracului suflaţi în talerele lor? Ori o faceţi pentru că nu ţineţi să se afle adevărul, ori pentru că nu vreţi să pierdeţi prilejul de a vă împărţi în două tabere şi de a vă certa. Să vă ia dracu', Filagoros. Nu ştiu dacă Nikomachos e vinovat, dar voi sunteţi toţi al dracului de vinovaţi, pentru că vreţi să vătămaţi dreptatea. Curios, ce proastă-i răchita anul ăsta! Se îndoaie, ca o sfoară, dar n-are rezistenţă. Ar fi trebuit să fie mai cald, Filagoros, dar asta e-n mâna zeilor şi nu a noastră, a oamenilor.
(1926) (fragmente din volumul "Karel Čapek,Cartea apocrifelor",Editura Humanitas,2004 - traducere din limba cehă de Radu Albala, Ihor Lemnij, Alexandra Toader şi Iulia Soare)
Bine aţi venit în "Lumea Mea"; o lume a literaturii, a artei şi a culturii universale.
Am dorit ca acest blog să fie o invitaţie şi un îndemn la lectură. Majoritatea postărilor din "Lumea mea" au ca scop promovarea literaturii universale, promovarea gratuită a cărţilor şi a literaturii în general. Veţi întâlni în "Lumea mea" atât fragmente din literatura universală, cât şi încercări ale unor oameni pasionaţi de literatură. Ei formează "Lumea mea" în totalitate şi lor le aparţine. Atât informaţiile biografice cât şi textele din "Lumea mea", sunt informaţii publice, preluate din surse publice, cu respectarea dreptului de autor în totalitate. Dacă, din nefericire, observaţi vreo abatere de la acest deziderat, vă rog să mi-l semnalaţi imediat, pentru a îndrepta greşeala.
De asemeni, dacă aţi încercat vreodată vreo formă artistică de exprimare(poezie, proză, teatru, etc.), şi nu aţi avut curajul necesar să o publicaţi, "Lumea mea" poate fi spaţiul adecvat pentru ca visele voastre să devină realitate. Nu vă mai trebuie decât inspiraţie!
Reporter Special
-
NE-AM MUTAT ! Oameni, locuri şi întâmplări care ies din tiparele
cotidianului au făcut obiectul acestui demers jurnalistic, pentru care
echipa „Obiectiv Ro...
Ce grea esti....batranete !!!!!
-
Vreau sa fiu o batranica cocheta cu flori la geam, cu fluturasi in stomac
cand vad un mos ramolit:))…sa nu traiesc din amintiri ci din simtiri si
impliniri...
Luna Pătrată împlinește 15 ani!
-
În martie 2009 incepea călătoria Lunii Pătrate. Un spectacol de lansare cum
nu prea se mai văzuse, într-un spațiu de teatru, cu proiecții video și
momente ...
De ce noile scandaluri din online sunt un semn bun?
-
Probabil toata lumea care are un cont de Facebook a auzit in ultima vreme
de tot felul de micro (unori devenite macro) scandaluri legate ba de o
terasa car...
Recommendations for London
-
Since then throughout the day there are many options to enjoy in the city
of London and among the proposals of interest to tourists meet the British
Museu...
SINGURA MEA REALITATE…
-
Vineri, 11 noiembrie 2011 Ora 9:57:56 AM GMT Bucuresti SINGURA MEA
REALITATE… Amintirile de luna asta m-au zapacit intr-un asemenea hal incit
nici nu imi m...
Mandri ca vom fi speakeri la TeCOMM 2013
-
Afla cum sa ai o afacere de succes in online de la specialistii din Europa
in cadrul Tecomm A 3-a editie a expoconferintei TeCOMM aduce la Cluj-Napoca
bune...
Performance at 1 Utama
-
It's once again Christmas is coming soon. The above performance held at One
Utama, Petaling Jaya. As usual, there will be a lot of exciting performance
e...
Una caldă, alta rece
-
Aia rece e că adminul intră vreo două săptămâni în concediu, aşa că
articole nu o să mai fie de găsit pe aici. Nu ştiu dacă e rece pentru lumea
largă, dar ...
V-ati ascunselea.
-
Ma joc deseori v'ati ascunselea cu mine,
ma ascund printre zambete aiurea.
Incerc sa gasesc ce am ascuns.
Dar le'am ascuns atat de bine, incat ... le'am pier...
Purchasing Gold Pendants
-
You may be interested in gold pendants if you already have a favorite gold
chain or if you are looking for both the pendant and the chain. When
thinking ...
Lumea nu e făcută pentru oameni singuri.
-
Stau singur în curte acum. Am făcut focul într-o sărăcie de vatră deschisă
și ard niște crengi din corcodușul pe care l-am toaletat cu Ciprian în
primăva...
Pe mare – Vasile Alecsandri
-
Ah! viaţa pentru mine, Scump înger! fără tine Nu are nici un bine, Nu are
nici un dar. În cer fie lumină, Sau nori, sau noapte lină, Sufletul meu
suspină, ...
Essential places to visit in London
-
London is really full invites all tourists to enjoy natural, cultural,
culinary and many other options. Tourists who want to enjoy your trip in a
natural ...
London has the best taxis in 2013
-
When traveling around London or any other city choose a taxi is something
important because tourists expect to get good service. It just gave the
rating o...
Skullcandy Crusher – mini-review
-
Testez de vreo săptămână Skullcandy Crusher… O să încep cu sfârșitul… dacă
vrei să-ți iei căști, poate ar fi bine ca înainte să te hotărăști să
probezi ș...
DRAGOSTEA LUI DUMNEZEU
-
Trei cruci pe-un deal, pe Dealul Căpăţînii.
Pe ele-atîrnă-n frînghii strîns legaţi,
Şi ţintuiţi de braţe, în piroane,
În crudă agonie, trei bărbaţi.
Şi p...
Iuliu Maniu - un model politic, modelul meu politic
-
*Iuliu Maniu a fost un om politic român, deputat român de Transilvania în
Parlamentul de la Budapesta, de mai multe ori prim-ministru al României,
președin...
-
În noi sunt atâtea gânduri care își așteaptă împlinirea, atâtea lucruri
care au nevoie doar de un destinatar și de un moment bun pentru a fi
înfăptuite...
WE HAVE MOVED FROM GOOGLE
-
*WE HAVE MOVED FROM GOOGLE*
*WE ARE NOW HOSTED UNDER THE*
*"BOOTLEGTUNZWORLD.ORG"*
*FLAGSHIP*
*this Archive Area moved:*
*[ HERE ]*
*http://bootlegtunzw...
Red Necklace
-
red-necklace
An elegant and distinct red coral necklace. Created with the best quality
red coral and solid silver, this piece will make the perfect gift ...
organicshea , unt de shea nerafinat
-
Blog despre unt de shea nerafinat, cosmetice organice si o gramada de alte
secrete bio de frumusete din Cluj.
http://www.organicshea.ro/
locatie noua...
-
M-am mutat intr-o locatie noua.
Noul blog e in engleza, dar il pastrez si pe acesta pentru eventuale
"sclipiri" in limba noastra romaneasca.
http://ego...
Acesta-i omul...
-
Nu e nimeni veșnicit pe viață,
Ne răstignim în fiecare ceas
Și înviem apoi spre dimineață,
Din Înviere cât ne-a mai rămas?
Vorbim despre Iubire ...
Grecia-Rodos-299 Euro-All inclusive
-
*Oferta Insula Rodos*
*299 Euro*
*3*- All inclusive*
*Transport cu avionul - inclus*
Cea mai mare insula din Arhipelagul Dodecaneselor, Rhodos sau Rodos est...
-
dicționar
am scris…
când punct…
-universal-
şiruri, amprente intra(uterine)
în care am strâns
apă de ploaie
şi am oglindit
sentenţionist-platitudi...
Despre cancer ...in alb și negru
-
Paradoxal cererile de a pune o poză de profil în alb -negru pentru a ajuta
o persoana suferindă sau pentru a susține lupta celor ce au cancer a trezit
în ...
-
*Doare*
Doare si se rupe totul in tine
Este din ce in ce mai greu si te minti ca ti-e bine
Ai vrea sa pleci si sa ramai in acelasi timp
Gandesti astfel...
La Multi Ani 2011 !!!
-
Lasam cu melancolie in urma toate partile bune ale lui 2010, un an ce s-a
dovedit plin de peripetii pentru fiecare dintre noi. si incercam sa
ingropam part...
oare voi reusi???
-
*Incerc din rasputeri sa pot sa imi achizitionez un aparat profesional
pentru recuperarea fortei musculare.Pe zi ce trece musculatura se atrofiaza
si picio...
CURS DE CERAMICA
-
CURS DE CERAMICA
“ Arta este oglinda magică pe care o creăm pentru a transforma visele
invizibele în imagini vizibile. Pentru a ne vedea chipul folosim o ...
Manifesting Things Through Talk
-
You know the idea of speaking things into existence, but did you know that
it’s a real thing? You can go out into the world and speak things and then
whe...
despre ploi
-
plouă cuvinte discret,
alb inocent, mesteceni
cum toamna ascultă
cu ochii încet.
plouă din noi între ape
inimi alese de val
calde cum cad,
pe calendar
uit...
sniţele umplute
-
-8 felii de cotlet de porc fără os (bătute ca pentru şniţel)
-8 felii subţiri de caşcaval, la fel de mari cît cele de cotlet
-8 felii de bacon
-două ouă
-fă...
New edition of the World Trade Market in London
-
In London one of the most important events taking place year after year is
the World Fair Trade Market, a tourism fair in London that has a long
tradition...
Art Tells the Technological Future
-
Jean Cocteau once said, “we only serve as a model for the portrait of our
fame.” Tell that one to Dorian Grey. It parallels the old “Chicken or the
Egg” ...
Hai intr-o calatorie in Universul Tau Interior!
-
Va invit sa-mi raspundeti in comentarii sau prin intermediul adresei de
e-mail lenutzyk18@yahoo.com la cateva dintre urmatoarele intrebari. Care
este poves...
-
Living to Die, Dying to Live
By D. O. Grant
*Reviewed by E.L.S.E.*
*29.11.2012*
*Notice:*
*You can pick up a copy at the online bookstore:*
http://ep....
mic vis eco… pornind de la un coșmar
-
DOMINANTA: (fără poze) îi înțeleg pe ăia din cartierele mexicane, care
fumează ganja goală, pe tot gol, pe suflet, pe stomac, pe creierii goi…
toată ziua ...
SAB 2019
-
Anul acesta Salonul Auto București a fost foarte slab, au fost expuse
mașini second hand. Incredibil as putea sa spun am ajuns la SAB sa vedem un
Audi A6 s...
Dragostea adevarata
-
*1 Ioan 4:10 „Si dragostea stă nu în faptul că noi am iubit pe Dumnezeu,
ci în faptul că El ne-a iubit pe noi, şi a trimes pe Fiul Său ca jertfă de
isp...
A venit toamna
-
S-a consumat cea de a doua întâlnire a „luceferilor” după încetarea
vacanţei de vară. La prima întrunire, unde nu a fost „aglomeraţie” prea
mare, fiecar...
Cu piciorul în ușă...
-
Am ,,tras cu piciorul'' în ușa virtuală și am reușit să intru pe aici
puțin.Nu știu dacă voi mai avea curând acest noroc.Între timp am început să
scriu și ...
Îmi asum
-
Exercițiu de improvizație din facultatea de actorie care mi-a rămas
întipărit în memorie ca una din cele mai frumase lecții folositoare pentru
viață.
UN PIC DE JENA AVEM SI NOI?
-
Inainte sa schimbam clasa politica, e necesara o actiune simpla. Sau, ma
rog, care pare simpla. PRIVITUL IN OGLINDA. Cine suntem noi? Nu de alta,
dar oamen...
Cat mancam
-
*Redau mai jos continutul unui mass-e-mail, primit de la o prietena. Mi se
pare unul din acele lucruri pe care trebuie sa il dai mai departe si care
te i...
Saraciti de viata interioara
-
Prevad ca dupa alegerile din decembrie vom avea o mare dezamagire! Va spun
ca o noua clasa politica este necesara! Ati mai auzit asta! Doar noi,
oamenii si...
Poveste despre R?d?u?i
-
O zi de târg la R?d?u?i are înc? ceva din mirajul povestirilor iscusite, pe
care odinioar? bunicii ni le ?opteau la gura sobei. S?pt?mâna trecut? s-a
insta...
CONEXANT HSF 56K DATA/FAX MODEM DRIVER DOWNLOAD
-
PC Pitstop began in with an emphasis on computer diagnostics and
maintenance. You should receive an email shortly with your link to download
the requeste...
Turneu de Martisor in GERMANIA
-
Trupa No’Mads porneste din nou la drum. Incarcate de martisoare muzicale,
Irina si Alexa vor sarbatori venirea primaverii printr-un mic turneu de
martisor ...
Muzica populară de la bunici, motiv de nostalgie
-
Cine mă cunoaște bine de tot știe că nu mă omor după muzică populară.
Da, corect, ar putea avea o oarecare componentă emoțională, având în vedere
...
Lacrimi de nea (pentru Ţiţi)
-
Plânge cerul iubito...
plânge cu fulgi de zăpadă,
prima nea,
ofrandă imaculată
pentru sufletul tău
peste care așez
petale roșii
de trandafir
ca să-ți spună...
Cartoon Yourself Tutorial :)
-
Step 1 :
- Choose an image
Step 2:
- Duplicate the layer (right click on the primary layer and choose
duplicate layer)
- And change that lay...
De 1 Martie suedez
-
În urmă cu 10 ani scriam așa în prag de primăvară. Anul acesta, 1 martie mă
prinde în vacanța de sport a suedezilor, vacanță pe care au obiceiul să o
pet...
Polipii veziculari
-
Polipii vezicii biliare sunt excrescente in vezica biliara si apar de
obicei datorita acumularilor de colesterol. Intr-adevar, aceasta afectiune
este rel...
Omul de ceară
-
În frigider avea salată şi două şarlote. Nimic interesant. Motanul dormea
pe fotoliu, ca întotdeauna, preocupat s-o viseze gătind ciorbe de pui cu
zeamă de...
SARAIMAN
-
Saraiman este un spectacol inedit!
Este o incantatie, o obsesie, o poveste in care se poate regasi fiecare
dintre noi, cei care am cunoscut 'ratarea'.
Admi...
dimineata ploioasa
-
Tarot.
Am ridicat cartea.
Pana la urma omuletul inocent va cadea in hau.......pur si increzator in
pelegrinarea sa prin taramul viselor si al iluziilor...
Invitație la "Solaritate"
-
"*Unii pictori preschimbă soarele într-o pată galbenă, alţii schimbă o pată
galbenă în soare*", considera Pablo Picasso, în vreme ce J.M. Barrie,
“tatăl”...
SINGURA mea realitate…
-
Vineri, 11 noiembrie 2011 Ora 9:57:56 AM GMT Bucuresti SINGURA mea
realitate… Amintirile de luna asta m-au zapacit intr-un asemenea hal incit
nici nu imi m...
Ana Aslan
-
The Romanian School of Gerontology was the first in the world to:
• found the first Institute of Geriatrics in the world (on January 22
1952), which has g...
Ce se aude in ultima vreme
-
Nu stiu daca ati observat, dar orice ar cere/cauta, tiganii folosesc
aceleasi replici. Nu cred ca trec pe strada aceeasi tigani cu fiare vechi
sau calorife...
11+ Mountain Bike Coloring Pages Background
-
*11+ Mountain Bike Coloring Pages Background*. Print out more coloring
pages from bike coloring pages! 39+ mountain bike coloring pages for
printing an...
Metode Simple de a Face Rost de Bani Rapid
-
Momentele in care suntem surprinsi de situatii in care avem nevoie urgenta
de bani, sunt inevitabile in viata oricarui om. Desi foarte stresante,
aceste m...
Attractive places to discover in London
-
During a vacation in the English city of London there are many options that
tourists can truly take into account in particular is a city where art and
cul...
-
îmi dau seama de cât de repede trece timpul doar atunci când mă uit în
calendar sau când scriu data pe o foaie. au trecut mulți ani de când mă
știu, de cân...
Cu tolba po?tal?, prin Stockholm
-
?i pentru c? un post anterior a strâns destule comentarii legate de
sistemul po?tal în Suedia, g?sesc oportun s? explic detaliat cum st? treaba
cu po?ta su...
Scrisori pentru omuleți de departe (I - VI)
-
*Scrisori pentru omuleți de departe (I)*
Învață să-ți iubești singurătatea! Uite io, care never-ever n-am avut parte
de ea... măcar cât să ne cunoaștem m...
Primeste-l Alaturi de Tine
-
Postat în:Anti-Drog Tagged: Agenţia Naţională Antidrog lansează prima
campanie socială pentru schimbarea percepţiei publice asupra consumatorilor
de drogur...
Biserica fortificată Ghimbav
-
Am ajuns în localitatea Ghimbav, pe care o asociam mai degrabă cu fabrica
de avioane IAR, dar unde am descoperit o biserică fortificată mărișoară.
I visi...
nedreptăţile vieţii, clin d'oeil
-
bieţii pitici de grădina au toţi faţa spartăcana preferată rămâne mereu
fără toartăpechinezii ajung nţ nţ mareşali de canapeaşi cineva o invită pe
tipa dup...
Când taci
-
Când taci, înălbiţii cireşi se înclină
un giulgiu de frig peste-a florilor vrajă
visează toporul călău de lumină
şi seva în plâns se preface sub coajă.
Când...
Pufuleti si porumbei
-
*Blog restant*
La pas prin Bucurestiul vechi, dupa coltul cu mult gainat de porumbel,
undeva langa Gradina Icoanei*, un mic rendez-vous felino-pasaresc....
glisare
-
urc in metrou . imi zboara fugitiv privirea spre geam. ma sperii , arat
descarnata ca o mumie inghesuita intre alte mumii.. unde este sclipirea si
prospeti...
M-am mutat
-
Pentru cei ce încă urmăresc fotografiile aici: m-am mutat! De acum mă
găsiți pe http://photos.octocat.org, acesta fiind un subdomeniu al
http://octocat.org
Marea mutare
-
Nu stiu daca noua casa ma va inspira sa scriu mai des. Cert e ca incerc.Ma
gasiti asadar aicitot Zapacita, tot despre munte, mare, carti, concerte,
teatru ...
Mărturisirea se face până la capăt
-
Aici nu mai poate fi vorba despre jumătăţi, despre lucruri pe care vrei să
le ţii pentru tine. Mărturiseşte despre împliniri, despre înfrângeri,
despre nop...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu