miercuri, 24 septembrie 2008

Mihai Tiţa



Simţul umorului luat în serios

zilele astea simple
într-un oraş unde nu se întîmplă nimic
decît în cărţile poştale
este atît de bine atît de corect
numai copacii îşi ţin respiraţia

ce noroc să ai un job
să am un job să putem lăsa inimile
noastre în grija altora

îmi auzi ecoul
un urs care dansează

Ana Calavrias



Semn c-ai fost

ascunde-ţi paşii de călugăr pe sub
coardele mele legate de brîu şi de mîini

lipeşte de sticla ferestrei soarele tău apus
şi plîngi plîngi lîngă prag a neputinţă şi lipsă

adu-mi în casă umbre şi doseşte-le
prin sertare lîngă eşarfe verzi de mătase

în cartea cea mai grea de pe raft la pagina
şasesutenouăzeci lasă semn un colţ îndoit

pune în cutia cu chibrituri de pe aragaz
un strop de piatră de pe tălpi

de la telecomandă şi telefon scoate bateriile
şi cartela să nu mai comunicăm

pe prosop lasă-ţi chip caprui
şi pe pernă miros de spumă de ras

în cana de ceai tîrziu pune o floare de nufăr
iar în uşă lasă cheia nerăsucită

ascunde între degetele mîinilor
parfum de lalea închisă la sosirea nopţii

iar sufletu-ţi pune-l în rotundul cercelului meu

Dana Huţanu




Reconstituire


Nu deschide uşa aceea
Nu îmi aerisi viaţa
Nu trage perdeleleŞ
i mai ales Nu şterge praful
Lasă-l să reconstituie cu linii senzuale
Pulberea tânără a trupului meu
Încuie uşa aceea pentru ca mâine
Mă mut în alt loc
Unde asfinţitul mă poate reconstitui
Mai simplu
Din culori vechi de icoană

Încuie uşa aceea pentru ca mâine
Mă mut în alt loc
Unde asfinţitul mă poate reconstitui
Mai simplu
Din culori vechi de icoană